campuvallone

   

Campu Vallone : U situ di a filera bislingua di u Cullegiu di Biguglia

A cappella Sant'Andria in Biguglia

u 15 di Maghju 2020

In Biguglia ci hè una cappella di stile rumànicu. Si chjama Sant'Andria, o Sant'Andria di Fàbrica. Hè meza arruvinata ma si ponu sempre vede e vistighe.



Induve si trova ?

A cappella Sant'Andria si trova in a muntagna bigugliese. Per vedela ci vole à marchjà una meza ora. Si parte da u paese di Biguglia. Si lascia a vittura à u parking. Ci vole à truvà u lavatoghju. Hè da quì ch'ellu parte u chjassu.


Perchè una cappella in stu locu ?

Sant'Andria di Fàbrica ùn hè micca una chjesa di paese. Oghje ci pare persa in a machja, ma quand'ella hè stata custruita si truvava nant'à una strada impurtante, chì facia a leia trà Bastia è u Nebbiu. Era dunque una via impurtante è assai frequentata.

Perchè stu nome ?

Sant'Andria di Fàbrica deve u so nome à a muntagna chì si trova sopra, chì si chjama Petra Fàbrica. A muntagna a più alta si chjama u Monte Zuccarellu.

Quandu hè stata custruita ?

D'appressu à i storichi Sant'Andria saria stata custruita à u principiu di u XIIIu seculu. Hè dunque di stile rumànicu. Si dice dinù stile rumànicu pisanu perchè l'architetti è i muratori venianu da a cità di Pisa, in Italia. Ma ùn sapemu nunda d'elli. Forse ch'elli seranu ancu Corsi chì anu amparatu quallà.

Chì si vede ?

Sant'Andria hè arruvinata. A parte a megliu cunservata hè l'àbside. Stu pezzu di a cappella hè stata rifatta è ci permette di vede u bellu travagliu di i muratori di l'epica, cù e belle petre zuccate.

A finestra di l'àbside hè in forma di feritoghja. Hè spessu cusì in e finestre di e chjese rumàniche.

Sempre nant'à l'àbside si vede un pezzu di a curnice. Hè fatta cun arcatelle in forma d'arcu tondu.

Nant'à u pezzu di curnice chì resta si vede dinù unepochi di mudiglioni. Sti decori rapresentanu forme geometriche : spirale, croce, un acellu stilizatu. Si vedenu dinù maschere umane.

In u paese di Biguglia, si pò vede una casa decurata cun trè mudiglioni chì venenu siguramente da a cappella Sant'Andria.


A nave ella hè distrutta. Ferma a basa di i muri. E petre di i muri sò à mezu è si vede in terra u tìmpanu di a cappella.

Sò stati appena rifatti è cunsulidati in l'anni 1960 da l'archeologa Geneviève Moracchini-Mazel. Hè ella chì hà fattu assai scuperte è chì ci hà permessu di cunnosce megliu u patrimoniu è i munumenti di a Corsica, à un'epica induv'ellu era à l'abandonu.

Per sapenne di più :

 

Gaffory Véronique ; Giuliani Audrey, “chapelle Saint-André dite Sant'Andria di Fabrica,” Médiathèque Culturelle de la Corse et des Corses, consulté le 15 mai 2020, http://m3c.univ-corse.fr/omeka/items/show/1092715.

Arnoux-Gabrielli Annie, Eglises romanes de Corse : le guide, edizione Albiana 2016.

Arte rumànica in Corsica, pagina Wikipedia https://co.wikipedia.org/wiki/Arte_rum%C3%A0nica_in_Corsica.

Moracchini-Mazel Geneviève, Les églises romanes de Corse, Klincksieck, Paris 1967.

Corse Romanehttps://corse-romane.eu/biguglia-andrea-y/

Gandolfi-Scheit Lucile, Biguglia : mémoire d'une capitale, Stamperia Sammarcelli 1994
Admin