
Quantu anni aviate in 40 ?
Avia 21 anni in 40 .
Cumu era d’esse una giovana corsa à l’epica ?
Sapete eranu strazii, ùn ci era micca soldi. Ci arrangiavamu cun l’orte, ciò ch’è no faciamu inu l’orte, faciamu porchi è… viviamu cusì, i mo parenti avianu e pecure, allora cù u latte, u furmagliu ch’è no faciamu, a carne di porcu, è cun l’orte, ci sbrugliavamu cusì, soldi, n’aviamu pocu è micca.
Cumu si passava l’occupazione in Petralba ?
Ebbeh, l’accupazione ci vulia à tene si in casa, micca à fà si vede fora, perchè elli a sera ùn vulianu micca i lumi, passavanu è dicianu… è ci facianu spenghje i lumi, eramu ubligati à stà in casa à u bughju, mancu u lume ùn vulianu, aviamu u curnachjò à e finestre ma venianu quantunque è mughjavanu, è ci facianu spenghje i lumi, ùn pudiamu mancu stà fora à u frescu, mancu à e nostre porte, ci facianu entre in casa, ùn vulianu micca i taliani. È po elli torna avianu a fame, circavanu è ghjunghjianu, eiu sapete u mo babbu è a mo mamma avianu e bestie, avianu tuttu, è u vinu, u mo babbu, avianu assai vinu… ghjunghjianu à circà u vinu à circà u furmagliu , eramu ubligati à dà li ! Allora dopu per esempiu voi diciate : « Eh ! Ete datu à i taliani… » Cumu aviamu da fà ?! Eramu ubligati perchè… entravanu in casa è eramu ubligati à dà li ciò ch’elli vulianu. Elli avianu quelli mottoccarelli, partianu è ghjunghjianu è ci facianu… ùn pudiamu mancu sorte fora, eramu ubligati à stà in casa, ùn pudiamu mancu andà à fà i nostri affari, eiu era giovana ma mi n’arricordu… ma i mo parenti…l’anu ancu pesche. U mo babbu… Eh !
L’avete visti i gumi, l’inglesi, l’americani ?
(…) L’americani l’aghju visti in Bastia, è l’inglesi… Dopu u mo maritu hè statu feritu à a guerra, è ghjè statu 45 ghjorni à l’ospidale in Bastia. Allora eiu aghju avutu à stà in Bastia perchè… Ghjera… C’était la faim, ùn si truvava nunda, allora andava tutti i ghjorni à u mercatu à aspettà, à fà e code per avè e fave, i pisi , nantu u mercatu, u restu ! Ùn si truvava nunda. Allora stava quaghjò ind’è parenti sai, di u mo babbu, è a sera… Ça bombardait. Bumbardavanu l’americani. Allora scappavamu ind’è u Café Riche custì chì ci eranu, ind’è i « sous-sol » sapete, ci eranu « l‘abri ». È scappavamu custì ind’è a nuttata, mezu vestute mezu… cum’è no pudiamu, da ch’elli bumbardavanu, è ci ne falavamu custì. Una sera ci eranu l’inglesi hein, è ci era un duttore, u duttore Quilici chì l’hà dettu : « Seremu à l’abri quì ? » Hà dettu : « S’ellu ùn falanu e bombe à nantu à u carrughju ! Nantu u Boulevard. » « S’elle falanu e bombe nantu u Boulevard Paoli, hà dettu, ci simu, ci schiccianu tutti ! ». Et ça, ça a duré 45 jours. Di e volte sai manghjavamu a sera cum’è no pudiamu è alè, alè scappavamu, ci lasciavamu … è ci era un vechju, cun noi, u babbu di quelle ind’e stava eiu, ùn ci falava mai. Allora « Aiò, venite » a zitella, a donna dicia « Aiò o Bà venite… venite..” « Innò s’aghju da more, vogliu more quì ». Ma noi scappavamu, aviamu a paura. Allora eiu a mane cullava à cullà u caffè à u mo maritu, à l’ospidale è ellu dicia « Sò statu sempre à a finestra avia a paura… ». Aghju dettu « Allora tù avia a paura di mè è eiu avia a paura di tè ! ». A mane, sai una mane, quand’e passava aghju truvatu à Lucie Giudicelli nantu à e scale di u teatru. Ella dice : « Chì faci tù quì !? » Aghju dettu : « Aghju u mo maritu à l’ospidale. » Hà dettu :« Ti voli fà tumbà ?! Vai ti ne ind’è i to parenti, ùn vedi micca quì tutte e sere…» Iè, aghju dettu, ma à l’ospidale ùn anu nunda per dà à manghjà… Un artichjoccu bullitu sai, cù tuttu u sangue ch’ellu hà persu, s’o ùn li portu à manghjà… (…)
Cumu hè statu feritu u vostru maritu ?
U mo maritu hè statu feritu in Bastia. Avianu da parte in Italia, à fà u sbarcamentu in Italia è stavanu sottu e tende. È a mane u mo maritu si vestia, avia messu u pede à nantu à u so lettu, sai inu a tela cusì, per mette si i scarpi, è s’hà pescu una palla. In Bastia, à u cimiterriu di Bastia. (…) L’anu purtatu à l’ospidale. A palla l’era entrata quì è l’era surtita in daretu. Ciò chì l’hà purtatu. À forza d’operazione, operazione, è po hè partutu cusì. L’avia toccu u pulmone… L’avia à pena toccu… Voilà.
Intervista realizata da Lisandra Chiaramonti, u 23 di ghjunghju 2013 in Petralba.